Uneori mi-e teamă, Doamne,
Că, în slăbiciunea mea
Voi păta veşmântul alb
Şi faţa-Ţi voi întrista
Şi mi-e teamă că durerea,
Credinţa îmi va slăbi,
Şi n-am să mai pot visa,
Şi n-am să mai pot iubi!

Doamne, uneori mi-e teamă
Că, în drumul către Tine
Mă voi prăbuşi în marea
De regrete şi suspine,
Şi mi-e teamă că în suflet,
Iarna se va furişa
Şi, cu braţele-i de gheaţă
Pacea Ta îmi va fura!

Uneori mi-e teamă, Doamne,
Că, sătul de-al meu păcat
Te vei depărta de mine
Şi n-am să mai fiu vegheat
Dar Te rog, Te rog Părinte
Să mă ierţi de-i cu putinţă
Teama s-o alungi departe
Să laşi Doamne biruinţă!

Vulcan-02-2024
Mary